| 1.
|
ÎNSTIINT'ARE, înstiinţări, s.f. Acţiunea de a înstiinţa si rezultatul ei; stire, informaţie, anunţ, încunostinţare. ♦ (Concr.) Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituţie, care cuprinde o stire, un anunţ etc.; adresă, notă. [Pr.: -sti-in-] - V. înstiinţa. Sursă
: DEX'98
( 17475)
- valeriu |
| |
| 2.
|
ÎNSTIINT'ARE s. 1. v. informare. 2. anunţare, încunostinţare, vestire, (înv.) publicare, publicaţie, publicuire. (~ a ceva făcută cuiva.) 3. v. anunţ. 4. v. comunicare. 5. v. informaţie. 6. v. notă. 7. v. prevenire. Sursă
: Sinonime
( 189972)
- siveco |
| |
| 3.
|
înstiinţ'are s. f. (sil. -sti-in-), g.-d. art. înstiinţării; pl. înstiinţări
Sursă
: DOR
(256015)
- siveco |
| |
| 4.
|
ÎNSTIINT//'ARE ~ări f. 1) v. A ÎNSTIINTA. 2) Document prin care se anunţă ceva; aviz /v. a înstiinţa
Sursă
: NODEX
(340430)
- siveco |
| |
|
|